Protecția datelor în era AI

AI și protecția datelor

Trăim într-o perioadă în care inteligența artificială redefinește modul în care sunt create, analizate și utilizate informațiile, iar această evoluție tehnologică oferă oportunități extraordinare, dar vine și cu riscuri majore privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Fiecare acțiune digitală necesită și generează informații, iar acest volum uriaș de date procesate de AI poate deveni o vulnerabilitate dacă nu este gestionat corect.

De aceea, echilibrul între inovație și protecție este esențial. Prin standarde clare, protocoale stricte și educarea utilizatorilor în privința modului în care datele sunt colectate și utilizate se poate ajunge la acest echilibru.

În era AI, beneficiile sunt majore: automatizare, analiză rapidă, personalizare, iar protecția datelor este o responsabilitate a companiilor, instituțiilor și a fiecăruia dintre noi.

AI și provocările în securitatea informațiilor

Inteligența artificială schimbă modul în care organizațiile gestionează, procesează și protejează datele. Sistemele bazate pe AI pot analiza volume uriașe de informații, dar creează în același timp provocări majore pentru securitatea cibernetică. Amenințările cibernetice evoluează, atacurile sunt automatizate și greu de detectat, iar riscul de expunere a datelor este în continuă creștere.

Într-un astfel de context, securitatea și confidențialitatea trebuie tratate ca părți integrante din arhitectura oricărui sistem, în care algoritmii trebuie construiți pe reguli clare de protecție a datelor, criptare, autentificare multi-factor (MFA) și controale de acces.

O altă provocare este reglementarea, din cauza faptului că tehnologiile evoluează mai rapid decât legislația, iar organizațiile trebuie să se adapteze unui peisaj legal complex.

De aceea, protejarea datelor este esențială pentru noi: certificatul ISO 27001 reprezintă dovada aplicării celor mai înalte standarde internaționale de securitate, confidențialitate și protecție a datelor. De la faza de proiectare până la livrare, aplicăm procese bine definite, gestionăm proactiv riscurile și respectăm standarde riguroase de securitate.

Protocoalele de securitate și rolul lor

Acestea sunt seturi de reguli și proceduri care stabilesc modul de transmitere, protejare și verificare a datelor dintr-un sistem sau dintr-o rețea. Protocoalele formează astfel un limbaj comun prin care aplicațiile se asigură că informațiile sunt transmise în siguranță, fără a le fi compromisă integritatea.

Există mai multe tipuri de protocoale de securitate, fiecare cu rolul său, precum:

• HTTPS (Hypertext Transfer Protocol Secure): asigură conexiuni sigure între browser și website;
• SSL/TLS (Secure Sockets Layer/Transport Layer Security): asigură confidențialitatea, autentificarea și integritatea datelor în comunicarea online;
• SSH (Secure Shell): permite administrarea și transferul datelor printr-un canal securizat;
• IPSec (Internet Protocol Security): set de protocoale folosite în VPN-uri pentru criptare și autentificare;
• S/MIME (Secure/Multipurpose Internet Mail Extension): securizează e-mail-urile.

Protocoalele de securitate reprezintă baza infrastructurii unei organizații și un element-cheie al standardelor internaționale de protecție a datelor.

Cum protejăm datele în era AI

Într-o perioadă în care procesele digitale sunt remodelate de către AI, protecția datelor devine o misiune bazată pe tehnologie, etică și educație. În acest sens, este esențial să construim sisteme sigure încă din faza de arhitectură, aplicând principii de confidențialitate și securitate.

Securitatea modernă înseamnă o abordare pe mai multe niveluri:

• Criptare avansată a datelor;
• Autentificare multi-factor (MFA) și control al accesului;
• Segregarea datelor între clienți, proiecte și medii de lucru;
• Monitorizare continuă a traficului și a activităților suspecte;
• Back-up și recovery plan testat periodic.

Segregarea datelor

Această practică presupune împărțirea datelor sensibile în categorii separate, fiecare categorie fiind protejată de cadrul de securitate propriu. Astfel, informațiile dintr-o categorie rămân separate de datele din altă categorie, fiind aplicat un acces strict și bine repartizat. Această practică asigură confidențialitatea datelor și reduce riscul de expunere accidentală a acestora.

Segregarea datelor se realizează printr-un mix de măsuri tehnice și organizatorice:

• Conturi și roluri separate de utilizator, cu permisiuni limitate;
• Baze de date distincte pentru fiecare client, proiect sau departament;
• Criptare individualizată pe zone;
• Rețele segmentate, pentru a împiedica accesul între sisteme.

Aceste politici și practici previn accesul neautorizat și scurgerile de informații. În plus, limitează impactul unui potențial atac cibernetic (dacă un sistem este atacat, celelalte rămân protejate) și oferă clienților încredere sporită.